joi, 9 aprilie 2009

Fotografie in nuante de mov

Imi place sa fiu persoana din spatele camerei. Sa pot alege daca poza e alb-negru sau in culori vii. Sa setez lumina. Sa stabilesc deschiderea diafragmei (termeni tehnici, don't ask). Sa pot focaliza ce vreau eu. Nu suport Auto Focus. Sa apropii sau sa departez.
Imi place sa fotografiez. Persoane, locuri, nu conteaza.
Imi place sa ma uit la pozele mele. In spatele fiecareia e o poveste. Imaginea e doar amintirea ramasa.
Mie imi place sa fiu fotograful.
Si daca eu sunt fotograful, TU poti fi modelul meu.
Si daca TU vei fi modelul meu, voi face o poza cu noi.
Si in poza vom fi noi doi pe o plaja goala, privind apusul.
Si apusul va avea nuante de mov.
Si movul ne va invalui pe amandoi.
Si amandoi vom zambi.
Si zambetele noastre vor fi in afara timpului si a spatiului.
Si timpul se va opri la acel apus. Si noi vom ramane captivi pe plaja.
Si plaja ne va adopta. Si apusul ne va incalzi. Si ne vom hrani cu prezenta celuilalt.
Si diafragma camerei nu se va mai inchide, iar lumea va uita de noi.
Si lumea isi va continua existenta, cautand fericirea.
Si noi am gasit-o deja, si vom ramane in momentul nostru.
Si daca ei nu ne vor uita, vor cauta pe plaja o poza.
Si in poza ne vor vedea pe amandoi captivi in momentul nostru.
Si ne vor cauta in realitatea lor, si nu ne vor gasi.
Si noi stim ca nu mai apartinem lumii lor, ca momentul acela ne-a schimbat.
Si noi ne-am schimbat de mii de ori din acel moment, si nu ne vom mai regasi niciodata in cei doi care stau pe plaja si cred ca lumea le apartine.
Si ne va ramane doar fotografia unui moment in care gasisem fericirea.
Nimeni nu ne va mai vedea vreodata asa cum am fost atunci.
Privirile noastre se vor intersecta peste ani si ceva va tresari in noi.
Si ne vom aminti de acel moment.
Si vom realiza ca doar cel cu care ai impartit acel moment de fericire te poate intelege din priviri.
Si ochii isi vor marturisi secrete nespuse.
Si noi vom fugi intr-o complicitate nociva de lumea straina noua.
Si ne vom intoarce pe plaja.
Si vom sparge zidul ce ne despartea de acel moment prin sarutul nostru.
Si fericirea nu va mai fi doar o fotografie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu